La locul potrivit

Nu sunt neaparat un fan al rap-ului. E adevarat ca ritmul te prinde repede. Dar mai mult decat ritmul, sunt versurile. Si e foarte adevarat ca sunt destui cei care au ceva de spus si aleg aceasta forma.
Ii prefer pe cei care transmit un mesaj care reuseste sa treaca de blocuri, strazi si cartiere. Care au decis sa abordeze si alte teme. Si sunt destui si acestia. Dupa cum e clar ca exista destui baieti sensibili (din punct de vedere artistic, a se intelege) in spatele unor aparente de duri.

Azi dimineata am dat peste aceasta piesa. Stiti cu siguranta acele piese care parca spun ceea ce ganditi si voi, pe care parca vi le asumati pentru ca se potrivesc din multe puncte de vedere cu ceea ce simtiti sau ce ganditi in acel moment.

La fel si cu aceasta. Cred ca vorbeste foarte bine despre frustarile si nemultumirile unei generatii chemata acum 20 de ani sa reconstruiasca Romania. 20 de ani in care s-a ales praful si pulberea de ceea ce visau si sperau o parte dintre noi. "Degeaba...?" se intreaba Tudor Gheorghe la ora la care scriu aceste randuri.

Pentru mine si pentru multi altii, acum - probabil mai mult decat altcandva, chemarea de a pleca - scarbiti - catre locuri unde normalitatea si bunul simt inca se mai regasesc in dictionar, este din ce in ce mai mare. Se concretizeaza in cautari si planuri comune. Am inteles demult ca daca ar pleca asa toti, ce-ar mai fi? Am inteles si am spus nu, hai sa stam, hai sa strangem din dinti, hai sa fie acasa locul unde sa vedem puse in practica toate pasiunile, planurile si dorintele pentru o viata...normala, fireasca, mai buna. Golite de continut in fiecare zi pe mici ecrane, si ele parca suna acum nefiresc.

Dar nici n-am facut contract sa fim noi generatia de eroi sau martiri (sa-mi fie scuzate cuvintele mari, ca nu ne ridicam la nivelul lor) care sa stea sa le inghita aici pe toate. Nici cei care au plecat n-au facut-o de prea mult bine si nici lapte si miere nu curge in tarile calde, dar parca in sfarsit gasesti acele lucruri normale, simple, firesti, de bun simt, lucrurile din viata de zi cu zi. Acelea pe care ne-am obisnuit sa le vedem si sa le inghitim aici, zi de zi, dupa cum si altii s-au obisnuit sa facem asijderea.

Ascultati piesa. Ascultati bine versurile.

Bal Mascat

Dragi prieteni,

Gripa nu exista! Totul e gargara! Tocmai de aceea veti gasi din partea casei cani cu apa sarata, pentru gargara. Este, de altfel, una dintre metodele eficiente si desigur necostisitoare de combatere a virusului care ne da tarcoale.

Aduceti-va mastile! Daca le preferati pe cele medicinale, probabil ati observat deja ca toamna aceasta s-a purtat verdele. Asa ca atentie la ce le asortati. Poate insa le preferati pe cele de tamplarie. Sau pe cele venetiene. Sau mastile vesele si optimiste pe care le purtam doar uneori, dar zice-se ca fac minuni. Am auzit ca nici mastile faciale nu ar fi de neglijat…

Sau considerati ca locul mastilor nu este peste al vostru zambet? Aratati-ne unde si cum le purtati, poate veti impune chiar un nou trend! Iar daca a mai ramas vreun virus rebel care a reusit sa treaca de vreo masca, il scuturam bine cu muzica si multa dantuiala.

Puneti-va mastile! Incepem.

P.S. Confirmari, fotografii, detalii aici

Enter vs. Escape Party

Dear friends,

It's no news that we spend too much time in front of the computer. So we decided to let you escape and “go offline”, but still leaving you the chance to show us your skills and express your passions.

So everyone coming to the party, please wear a white t-shirt – the blank document where others will “work”. We will provide you with markers so that you can write, draw, tag or comment on the others’ t-shirts. Try a "BUZZ!!!" or a "Add friend request" right on the spot.

We look forward to seeing you there.

Where: Cafeneaua de presa, P-ta. Presei Libere Nr.1, Parter (Casa Presei)
When: 21st November 2009, 10pm
Login password: 10 RON


P.S. Your RSVP here.

Un zambet la 6 ani

Viata - o scena,

Actorul – insasi ea, Adetu Iulia Cristina, varsta 6 ani

Rolul – mereu principal, doar ca, incet, Iulia uita sa mai zambeasca.

Alte personaje – noi, cei care putem intregi rolul Iuliei ajutand-o sa depaseasca acest moment atat de greu din viata, ea fiind nevoita sa lupte cu un diagnostic extrem de dur: LEUCEMIE ACUTA LIMFOBLASTICA, recadere combinata medulara si la sistemul nervos central (a II-a recadere).

Iulia a fost diagnosticata in octombrie 2006 cu aceasta boala, efectuand initial tratament in Clinica de Pediatrie Fundeni cu o evolutie favorabila si obtinerea remisiunii complete. Din nefericire, in vara anului 2008 Iulia a suferit o recadere izolata pentru care a primit tratament citostatic si radioterapie in Germania, Munchen, la Clinica Schwabing. In luna septembrie a acestui an, rezultatele investigatiilor au relevat o noua recadere.

Potrivit specialistilor, singura solutie terapeutica este alotransplantul de celule stem hematopoietice de la un donator neinrudit, o procedura ce se poate fi efectuata doar in strainatate, avand in vedere situatia inca neclara din Romania in privinta unui astfel de registru de donatori neinruditi. Costul transplantului este estimat in total la 170.000 euro inclusiv tratamentul preoperator, suma pe care familia Adetu nu o poate acoperii sub nicio forma. Persoanele care doresc sa o ajute pe Iulia sau cunosc pe cineva care ar putea-o face, sunt rugati sa doneze orice suma in urmatoarele conturi:

Cont EURO: RO 74 RZBR 0000 0600 1204 1999

Cont RON: RO 85 RZBR 0000 0600 1204 1995

deschise la Raiffeisen Bank, sucursala Bucuresti sector 2, agentia Fundeni.

Titular cont: ADETU ELENA

Sa nu lasam cortina sa cada peste minunatul decor al vietii Iuliei!

Mai multe detalii va pot oferi:

Adetu Elena - mama Iuliei: 0744/770.241

Ion Camelia – matusa fetitei: 0749/027.989

Saga Africa

In 1991 Franta castiga (pentru prima data) finala de Cupa Davis, pornind cu sansa a doua in fata unei redutabile echipe a SUA, avandu-i atunci in componenta pe Pete Sampras si Andre Agassi.

Capitanul nejucator al francezilor era fostul mare tenismen Yannick Noah, care isi incepuse in acel an o cariera muzicala ce continua si azi (Noah a scos pana acum 8 albume). Primul sau hit a fost Saga Africa, piesa care ajunsese pe locul 1 in topurile din Franta. Ceea ce veti vedea mai jos este echipa Frantei sarbatorind victoria, uniti intr-un trenulet si cantand impreuna cu publicul Saga Africa. Acesta a fost atunci imnul lor.

To phish or not to phish

Este a doua oara cand imi apare acest mesaj pe Gmail:

Hey, this is important. If you ever lose access to your account, you can send password reset info to george.popescu@cyberculture.ro

Pe tipul in cauza nu il cunosc. (Stiu doar de cyberculture, dar asta e alta mancare de fasole). Nici legatura lui cu al meu cont pe Gmail nu o banuiesc. Desigur, inca nu-l cunosc foarte bine pe ITu, probabil suntem ceva mai mult decat amici, dar... Sa nu banuiesc un phishing mic aici?

Grand Spoof 2009

Acestea sunt cele doua spoof-uri pe care le-am inscris in concursul Grand Spoof 2009, din cadrul festivalului de publicitate neconventionala ADfel.

Despre cei care au ajuns in finala (si cu ce), dar si despre cei care au castigat concursul (si cu ce) o sa vorbesc alta data. Acum pur si simplu nu am chef. Mi-au lasat un gust de ciocolata prea neagra si un miros putin intepator, acel miros de care te izbesti dupa ce treci de imaginea glamour care incojoara publicitatea romaneasca si ajungi sa simti lucrurile din interior.

Vreau doar sa le multumesc celor cu care am lucrat, sunt foarte mandru de ei si de tot ceea ce am realizat intr-un timp foarte foarte scurt. Mi-a placut foarte mult cum am lucrat in echipa si sper ca aceeasi daruire si implicare sa o gasesc in orice alt proiect pe care il voi lucra de acum incolo.


Echipa se prezinta astfel:


Actori:
Alexandru Mihalache
Ana Maria Croitoru
Adina Apostol
Sorin Dobrin
Sabina Varga


Copywriter:
Razvan Rosculet

Creative input:
Maya Angelou

Production:
VIra Films
virafilms.com

Multumiri, de asemenea, lui Vlad Rasuceanu, care m-a ajutat cu executia logo-ului, dar si tuturor celor care ne-au pus la dispozitie locatiile in care am filmat.







La final, cateva imagini de la filmarile celui de-al doilea spot, "Biroul".

(intrebare-n continuare)

Citind postul meu anterior despre concertul Madonnei la Bucuresti, fostul coleg Radu imi pune cateva intrebari:

Intreb doar daca esti de parere ca, spre exemplu, cetateanul parizian, platitor de taxe si impozite, ar trebui ...despagubit cand centrul orasului e inchis circulatiei la...Turul Frantei, sa zicem...? Problema e cu genul de eveniment, cu consecintele lui, cu oamenii din tara asta, cu organizatorii sau cu artistul?

Raspunsurile in randurile care urmeaza:

Despagubirea, dupa cum cred ca ti-ai dat seama, este o solutie ipotetica, sincer n-o vad pusa in practica prea curand. Dar da, daca as locui in alta tara si s-ar intampla la fel, as avea aceeasi pretentie din partea autoritatilor. Cred ca stii si fara sa-ti spun eu ca au mult mai multa grija "in afara" de confortul cetateanului decat se intampla aici. Asta e...

Ca sa iau in ordine inversa "problemele":

-artistul: poate sa fie Madonna, Iron Maiden sau Guta, chiar nu asta ma intereseaza. Nu are nicio legatura daca am vreo afinitate cu respectivul....

- organizatorii: m-am bucurat foarte tare ca de cativa ani am intrat si noi pe lista de concerte a unor artisti mari (fie ei si trecuti de glorie). Dar uneori se dovedeste o palarie prea mare! Vrei sa o primesti pe Madonna la tine in casa, ca iti face o mare onoare (dupa cum chiar ei s-au exprimat) sa-ti treaca pragul, dar nu prea ai unde, ca e cam deranj peste tot. Ok, n-avem inca o mare arena pentru asa ceva, pune concertul intr-un spatiu mai mic, macar cei care merg acolo sa se simta bine. Iti asumi faptul ca iei mai putini bani, da. Dar faci un lucru ca lumea. Am vazut concerte bine organizate si la noi, si afara, crede-ma.

-oamenii din tara asta: s-au obisnuit sa inghita cam prea multe (si nu ma refer doar la praf). Asa ca autoritati si/sau organizatori s-au obisnuit sa ii trateze de multe ori asemenea. Toti sunt in ONG-uri eco acum, e un fel de moda, dar s-a ridicat cineva sa spuna ca parcul ala e facut praf dupa un altfel de concert??
Stii cum e, cand dai paine si circ la 70 000 de oameni, ce mai conteaza un parc calcat in picioare. Oricum la capitolul verdeata Bucurestiul o duce bine si parcul asta poate intra la victime colaterale, nu?
Pacat ca unii au ramas la mentalitatea de "festivalul berii" pentru orice concert in parc.

- da, consecintele evenimentului sunt una din marile probleme, prin modul cum e gandit si organizat. Cum spuneam, pana vom avea unde sa organizam mari concerte si festivaluri, sa ne multumim cu ce avem, astfel incat sa nu dam de fiecare data peste cap comunitatea locala. Mai multa calitate si mai putina cantitate, pana ne tine sa ne ocupam de amandoua.

- tipul evenimentului: doar in masura consecintelor pe care le genereaza. Trotuare rase si odata cu ele si statiile aferente, garduri de beton si multe sarme lasate pe marginea drumului cu anii sau extra-decibeli pe stomacul gol intra tot in pastila zilnica de discomfort cotidian.

Madonna pe la noi

Se stie, concert Madonna in Parcul Izvor din Bucuresti, 26 august 2009.

Daca Michael nu mai e, sa vina Madonna, care este. Regina muzicii pop, cum ar veni.

Azi am vazut agitatie printre cei cu cascheta si uniforma, de nu-i adevarat! N-am mai prins atata picior de politist pe kilometru patrat la niciun concert, festival sau meci. Zici ca iesisera toti, cu cea mai buna uniforma (daca or avea mai multe) si cu masinile frumos stralucitoare sa o impresioneze pe diva. Cred ca daca te deplasai altundeva in oras, sofer ori pieton fiind, nu se gasea nici un caschetar d-asta sa te traga de urechi. Mai sa fie!

Si bineinteles ca au blocat toata circulatia in zona. Dar nebunia incepea inca de la Unirea. Si deviasera toate autobuzele de a trebuit sa fac frumusete de ocol, care s-a potrivit de minune cu foamea si caldura care ma insoteau. Garduri, jandarmi, politisti, BGSi...

Intreb si eu ca cetateanul: de ce trebuie eu, om cumsecade, platitor de taxe si impozite, sa trag ponoase in urma fiecarei manifestari culturale de genul asta? Sa se devieze circulatia ca sa ocolesc te miri pe unde (ca de fiecare data e pe altundeva), sa inchida un parc unde ma duceam aproape in fiecare zi sa ma misc ca sa il umple de tiruri, schele, scaune, eco-toalete si mai ales o gramada de garduri (si nu-mi ziceti ca se face si in alte locuri ca nu il face cu nimic mai ok) sau eventual sa-mi turuie motoarele timp de vreo saptamana, zi de zi, cu incapatanarea de a-mi multiplica de n ori decibelii in casa, cand se gasesc sa organizeze si raliuri in mijlocul orasului.

Ies eu cu ceva castigat din asta? Ma dezpagubeste cineva? Inteleg ca poate pentru un comerciant e chiar ok. Inteleg ca atunci cand iti pun mash-uri pe bloc te platesc macar pentru asta. Dar eu pentru ce trebuie sa le suport? Puneti-le, dragi tovarasi, undeva unde sa nu mai deranjati atatia zeci de mii de oameni cand va vine sa va spargeti in evenimente.

Poftim? Nu, nu sunt nervos. Acum bazaie elicoptrele pe cerul alaturat, incercand probabil sa surprinda atmosfera creata de venirea divei. Si eventual cate o salvare goneste pe bulevardul slab populat de blocat ce e.

Fata galbena care rade

O comedie emotionanta despre doi parinti, total nepriceputi la calculatoare, care incearca sa comunice prin Yahoo Messenger cu fiul lor care se afla in America. # Regia Constantin Popescu Jr. # Cu Luminiţa Gheorghiu, Teodor Corban.

Mi-a placut foarte tare filmuletul, inca de asta primvara, cand l-am vazut la NexT. Ma bucur ca l-am gasit intr-un final si pe net.

Vizionare placuta! :)

Imi place asta!

Bineinteles, in stilul Happy Fish. Dar problema e cat se poate de reala: locuri precum Corbu, Vadu sau Gura Portitei tind sa devina noua Vama Veche, din cauza ca "Vama s-a stricat, frate!". Inca mai este foarte populata, dar tot mai multi "vamaioti" tind s-a migreze spre alte plaje alternative, la fel cum era si Vama Veche acum multi ani.

In acest context, mai ma intreb doar: cine se sunt cei care mai pot fi numiti "vamaiotii" in trage cu sete Gojira? Cred ca devine destul de clar ca nu cei care mergeau in Vama acum 20 -25 de ani, ci noul val, eventual cu crestele lui "mertzan" si "pantofi cu toc".

Manellica

Azi vad in autobuz un individ, din specia "manelist in slapi" cu tricou cu Kurt Cobain. Ma intreb daca stia cine a fost individul al carui nume il purta cu mandrie pe piept/burta?

Omul coboara undeva pe langa Gara de Nord (hai ca nu e neaparat previzibil). Intru in gara si dau nas in nas cu o fatuca - ii putea fi foarte bine consoarta - mandra purtatoare a unui tricou cu Marilyn Manson. Nu mai fac descrierea tinerei, ca ati inteles ideea.

De unde si-au luat astia tricourile? Se vand la reduceri in piata la Obor? Se dau moka, eventual pentru vreun vot bine plasat sau in loc de bonuri de masa? Ca ma indoiesc ca si le-au luat din Vama sau de la Artmania.

Discovering Discovery

Ce mai descoperim pe...Discovery:

Richard Burton. Nu actorul, ci exploratorul, scriitorul, soldatul, orientalistul, etnologul, diplomatul... Si cate n-a mai fost si ce n-a facut.
A calatorit travestit la Mecca. A tradus "1001 de nopti" si "Kama Sutra". Impreuna cu John Speke au fost primii europeni ajunsi la Marile Lacuri din Africa, in cautarea izvoarelor Nilului si tot impreuna au descoperit Lacul Tanganyika.
A fost capitan al East India Company si a luptat pentru scurt timp in Razboiul din Crimeea. Deci nu mai e de mirare ca vorbea 30 de limbi si dialecte.


Coco de Mer. Lant de magazine erotice de lux, produse eco ;;) Proprietar Sam Roddick, fratele Anitei Roddick, creatoarea The Body Shop. Ca sa vezi, oamenii creeaza o traditie de familie din abordarea placerii pe toate....feţele.
De unde vine numele? Coco de Mer este un palmier (Lodoicea maldivica), al carui fruct poate cantari pana la 30kg si are cea mai mare samanta din regnul vegetal. Mai mult decat atat, la maturitate uriasul fruct arata precum fesele unei doamne...usor aplecata in fata. Marinarii europeni care au ajuns pentru prima data in Seychelles si-au amintit astfel de ce lasasera acasa...

Alternative Miss World. Evenimentul a luat nastere in 1972, din initiativa sculptorului si artistului Andrew Logan. Pentru ca oamenii tind sa se diferentieze tot mai mult, in special prin tinuta de strada, unde Londra exceleaza. Si cum spunea chiar el "Trebuie sa vii cu ceva nou. Acum pana si ciudatii nostri sunt la fel ca ciudatii de oriunde."
Nu conteaza nic varsta, nici sexul, nici chiar frumusetea. Conteaza creativitate si originalitatea tinutei. Si sa ma credeti ca ai ce vedea la acest capitol.
Si unde sa se manifeste acest carnaval flamboaiant daca nu in Londra. Juriul? Staruri rock, artisti si designeri, desigur. Premiul? Coroana si sceptrul din sticla, facute de insusi Logan. Oricum, fiecare participant primeste cadou un accesoriu hand-made facut de un alt participant. Iar prin 1980 s-a facut si un film despre acest Miss World underground.

Veliko Tarnovo

Prea multe in plus fata de ce a povestit oae n-ar mai fi de zis, pentru ca a surprins bine si spiritul locului si spiritul excursiei. O selectie din ce am surprins eu in imagini gasiti aici.



Eu unul m-am intors acasa cu foarte multa energie (cu toate peripetiile care ne-au insotit pe drum si la dus, si la intors) si cu un zambet larg, care a decis sa ramane frumos si bine acolo...stiti, ceva asemanator cu zambetele din primele zile dupa....Oamenii, locurile, fiecare au contribuit cu ceva.

Si cred ca oricine din grup imi va da dreptate ca un procent insemnat din starea noastra de bine il datoram lui Nick si Cathy, gazdele noastre de la Phoenix Hostel, niste oameni de nota 10. Intr-un loc care cu adevarat te face sa te simti ca acasa si de unde cu greu iti mai vine sa pleci.




Ah, iata ce-mi scrie Nick:

Thank you all for coming to stay with us. It was a real pleasure for us to have such a great group of people in our hostel.
Not everyone is so much fun and so easy to "look after". Welcome back any time :-)

Foarte pe scurt despre aventura chirilica, mai putine vorbe si mai multe trairi. Si pe final va las o piesa care ne-a insotit prin toata noaptea ratacitoare prin Bulgaria.

Romeo si Julieta. Musical.

Asta seara, ora 19, la Teatrul National de Opereta "Ion Dacian", va avea loc avanpremiera musical-ului "Romeo si Julieta". Intrare libera.


Musicalul creat de Gerard Presgurvic, dupa piesa lui Shakespeare, a avut premiera pe 19 ianuarie 2001, la Paris. Dupa ce a batut toate recordurile in Franta (cu 2 milioane spectatori, intr-un singur an, numeroase discuri de platina, aur si diamant, vanzari record de albume si DVD-uri, peste 6 milioane de copii, hituri ce au stat Nr. 1 in topuri 32 de saptamani consecutive, precum si Premiul pentru Cel mai bine vandut album al anului), musicalul a fost montat in Canada, Antwerp, Londra, Amsterdam, Budapesta, Szeged, Moscova, Viena, Seul Taipei si Monterrey (Mexic). In lume, pana la acest moment musicalul a fost vazut de peste 5 milioane de spectatori, cu un record de vanzari de albume de peste 7 milioane de copii.

Romeo si Julieta este primul musical rock prezentat de catre o institutie profesionista de teatru muzical. Spectacolul este o premiera din mai multe puncte de vedere fiind, totodata si prima montare a acestui musical in Romania, Bucurestiul inscriindu-se astfel pe harta numeroaselor tari unde a repurtat un imens succes la public.

Mai multe detalii aici.

High voltage? No more!

Informatiile care au inceput sa se vehiculeze de aseara despre Bucharest Rock Arena zic urmatoarele (si aici imi permit sa citez metropotamul):

Organizatorii din Israel ai evenimentului, Play Cool, au anuntat printr-un comunicat neclar ca festivalul va fi amanat, fara alte detalii. Am vorbit cu partenerii lor din Romania, One Event, responsabili doar de bookingul artistilor romani. Cristian Busuioc ne-a spus ca cei de la Play Cool au telefoanele inchise de azi dimineata si nu pot da vreo explicatie.
One Event nu vazusera contractul, asa ca azi au vrut sa verifice si au contactat managementul AC/DC care ... nu stia de vreun concert in Romania. Stim, suna S.F. dar se pare ca nici festivalul, nici concertul nu vor avea loc. One Event se delimiteaza foarte clar de aceasta situatie ingrata, responsabilitatea fiind a celor de la Play Cool.

Pe mine m-a bufnit rasul. Imi cer scuze, mai ales pentru cei cu tricouri negre cu formatie. Dar....parcare, restaurante, hectare peste hectare, decibeli peste decibeli, chiar si un minimall. Preturi de sute de lei. Era undeva departe imaginea rockerului fara bani, care incearca sa intre si el la un concert. Desfasurare nemaivazuta de forte...

Sariti paragraful. Ajungem aici. Probabil au vrut sa o dea de 1 aprilie, dar au tot gandit lista asta, sa vada ce ar putea inflama mai usor entuziasmul rockerului roman. Si cum s-a spart asa frumos balonul asta, propun sa se duca toti tepuitii pe tarlaua respectiva si sa faca baloane de sapun pentru o lume mai buna.

Pe bune, ce-i asta? Parca trebuiau sa anunte cei doi mari grei pe 15, dar i-a luat entuziasmul asa tare ca nu s-au mai tinut si i-au anuntat inainte, ca apoi pana in 15 sa si pice afacerea. Si cine sunt israelienii astia cu nume sugestiv? Ma scuzati, eu nu prea inteleg ideea cu organizatorul din afara si mai ales nu inteleg cum tu, organizator roman, te grabesti sa dai comunicate inainte sa verifici tu insuti ca treaba sta asa cum zici ca sta. Asta e lipsa de profesionalism si foarte mult entuziasm care nu i-a prins cu picioarele pe pamant, ci altundeva.

Intre timp, pe site-ul AC/DC se confirma faptul ca a fost o informatie falsa, iar site-ul evenimentului dispare in ceata, lasand un mesaj sec si scris in graba.

Un alt fel de OPC. Mai eficient, sper.

Plecand de la premisa ca "pe lângă moarte şi taxe, în viaţă mai există încă ceva inevitabil: shopping-ul", ia nastere portalul Shopping Stories.

Un fel de OPC online, s-ar zice, dar de ce totusi sa nu-i lasam pe ei sa-si faca treaba. Si aici vine a doua premisa: "publicitatea negativa dauneaza grav vanzarilor", de altfel si sloganul sub care se prezinta acest portal.
Explicatia mai detaliata intre lipsa de reactie a OPC-ului si efectele imediate pe care le poate avea o astfel de initiativa o gasiti aici:

Prin difuzarea şi mediatizarea problemelor pe care le observă în magazine, comunitatea “shopperilor” are posibilitatea cât se poate de reală de a influenţa comportamentul magazinelor vizate şi de a corecta astfel multe aspecte negative care de multe ori sunt trecute cu vederea. Sincer, de câte ori nu aţi observat nereguli în vreun magazin dar nu v-aţi obosit să sunaţi la OPC? Nu e păcat ca alţii să nu fie avertizaţi pentru a nu lua şi ei aceeaşi ţeapă? O sesizare către noi este însă mult mai simplă şi vizibilă imediat.

Eu am deja cateva sesizari pe teava. Voi?

Cum ne ambalam

De ce ambalajele pentru hartie igienica sunt mai groase, mai incalcite si mai tari decat cele pentru dulciuri, de exemplu, care se desfac imediat?

Asa se ierarhizeaza nevoile? Dar repeziciunea cu care trebuie satisfacute?

La Mitocanu

Atlas de Mitocanie Urbana, dintr-o campanie Radio Guerrilla.


Sau varianta povestita, cu o voce de TeleEnciclopedia:

Teach Me Tonight

Aseara la Institutul Cultural Roman.

Pana de curent la inceput si muzici care suna foarte bine pe intuneric.

Apoi cam prea multa vorba. Desi interesanta prelegere, Tavitian s-a lungit cam mult, facand ca unii spectatori sa plece.

Au ratat partea a doua, cand impreuna cu Cserey Csaba s-au "produs" in mare stil, i-am vazut pe amandoi nu doar traind acea libertatea interioara de care se vorbea, dar fiind mereu jucausi ca niste copii mari. Iar Tavitian are un mod particular de a trai muzica, nu-l poti intelege pana nu il vezi. Impactul e puternic de fiecare data.

Este doar primul concert din acest proiect, mai urmeaza alte 5 (unul la Brasov). Urmatorul pe 22 mai la ICR.

Obama la Jay Leno

Ieri seara a avut loc prima aparitie a unui presedinte american in exercitiu in emisiunea "The Tonight Show with Jay Leno".

Din seria "Mircea si logica simpla"

Cei de la 9AM o comit cum pot, uneori mai des, alteori mai rar.

Iata ce mai citesc la sfarsitul saptamanii trecute (reproduc lead-ul):

Sase persoane - patru liceeni si doua romance - si-au pierdut viata intr-un accident rutier petrecut vineri seara in apropiere de orasul Stara Zagora, cand un autocar inmatriculat in Turcia a lovit in plina viteza un automobil peste care apoi s-a rasturnat, relateaza presa bulgara.

Si zice in continuare:

Cele doua romance se aflau in autocar, iar liceenii in masina peste care s-a rasturnat autobuzul, potrivit NewsIn.

Acum nu stiu daca asa a scris presa bulgara, de unde a preluat NewsIn, de unde a preluat 9AM, dar putin ma mai intereseaza, cand jurnalistul care a scris articolul nici a gandi prea mult nu pare a incerca. E ca in bancurile alea seci: "Doi copii se jucau in fata blocului. Pe unul il chema Ionut si pe celalalt il chema in casa". Sau "Pe o sarma erau doua ciori: una era neagra si una era mai incolo". Trist.

Si nu mai discut despre articol in sine si despre tragismul situatiei.

World Builder

World Builder from Bruce Branit on Vimeo.

A strange man builds a world using holographic tools for the woman he loves.

This award winning short was created by filmmaker Bruce Branit, widely known as the co-creator of '405'. World Builder was shot in a single day followed by about 2 years of post production. Branit is the owner of Branit VFX based in Kansas City.

Motz Art

Alaturi de autobuzul 780 pe relatia Gara de Nord - Aeroportul "Henri Coanda", vom avea de azi si un tren care va conecta cea mai mare gara din capitala cu principalul aeroport.

Mie imi pare ca incepe sa se miste si transportul public bucurestean, intr-un final. Daca o sa se dea drumul si la transportul de noapte si se va demara proiectul Tren Urban pentru Bucuresti, o sa fim cu cateva statii mai aproape de capitalele civilizate ale lumii.

18 perechi de trenuri (cu numele de "Henri Coanda Expres") vor circula pe ruta Bucureşti-Triaj-Chitila-Mogoşoaia- Baloteşti, iar distanţa va fi parcursă în 40-45 de minute. Primul tren va pleca la 5.15, iar ultimul la 23.23. Odata ajuns trenul in statia "Aeroport", calatorii vor fi transportati pana la terminalele din aeroport cu autobuze speciale.

Acum vine partea interesanta. Iata ce citesc in articolul din Evenimentul Zilei: Preţul biletelor, de 6 lei, include şi transportul cu autobuzul. Pensionarii, elevii, studenţii şi locuitorii din Munţii Apuseni (moţii) vor avea reducere de 50%, iar copiii sub 5 ani circulă gratis.

Aici m-am pierdut. Poate imi explicati voi. Nu ca as vedea ceva rau in asta, dar de unde pana unde? S-au gandit sa compenseze cumva zecile ani de transport cu mocanita?

Cenzura pe Facebook

Aceasta imagine isi are, cred, originea in protestele imigrantilor din Italia, de anul trecut. Oricum, acest text a devenit foarte faimos, facand inconjurul zidurilor Italiei (in special in orasele de stanga - a fost vazut in Terni, in Genoa, in Bologna...) si mai nou al "peretilor" de pe Facebook.

A fost reluat in ultimele saptamani, fiind postat si share-uit de diversi italieni care nu au aderat la razboiul cel drept pornit impotriva romanilor si a altor imigranti din Italia.

Insa de fiecare data cand aparea, imaginea era stearsa de administratorii site-ului. Fie ca era imagine postata, fie ca se afisa prin share. A reaparut acum cateva zile si sunt curios cat va ramane de aceasta data.

Cine se crede Tepes?

Primesc ieri pe numarul de pe Cosmote acest mesaj (de 2 ori):

Felicitari!Cosmote te-a desemnat castigator al premiului cel mare in valoare de 20.000€.Pt detalii contactati operatorul la nr.0764064631.Cosmote/Premii

Clar, teapa!
In primul rand ca nu jucasem la niciun concurs.
In al doilea rand modul cum era scris mesajul, vedeti atat forma, cat si fondul. Am postat mesajul exact cum l-am primit.
In al treilea rand - probabil cel mai important - numarul de pe care era trimis mesajul. Cand primesc de obicei mesaje de la Cosmote, sunt semnate "COSMOTE@" si trimise de la "Centru mesaje: +40766000510".

Bun, acum vine partea si mai interesanta. Dupa mesaj imi apare, ca dupa orice mesaj, Expeditorul. In cazul de fata, desigur +4764064631. Insa continui si la urmatorul scroll imi apare deja cunoscutul "Centru mesaje: +40766000510". Ceea ce ma face sa banuiesc ca cei care isi incearca norocul cu astfel de tepe sunt fie in cardasie cu Cosmote, fie lucreaza la Cosmote, fie si -au bagat nasul prin baza de date a acestora, fara sa le dea de veste. De altfel pentru toate mesajele pe care le trimit ar trebui sa aiba o baza de date, presupun ca nu le dau asa la nimereala.

Daca pana aici aveti alta parere, astept comentarii.

Am aflat mai apoi si de alte asemenea cazuri. Daca nu va enervati prea tare si aveti curiozitate sa sunati inapoi, procesul se desfasoara in 2 pasi. Primul pas: vi se cere sa comunicati numarul la care ati primit mesajul. Pasul al doilea: vi se solicita datele personale sau va indruma sa cumparati o cartela de reincarcare si sa comunicati in cat mai scurt timp codul de reincarcare.

Daca puneti intrebari firesti, de exemplu de ce ii mai trebuie datele personale - daca este operator al trebui sa le detina deja - sau deveniti reticenti la presupusul concurs, asa-zisul operator inchide imediat.

Am gasit intr-un cotidian local declaratiile unui reprezentant Cosmote cu privire la aceasta situatie. Le reproduc aici: “Nimeni nu poate câstiga un concurs la care nu s-a înscris. Astfel de mesaje nu vin din partea Cosmote. Nu exista un concurs la care clientii sa poata câstiga 20.000 de euro. Daca ar fi un astfel de concurs evident ca acesta ar fi fost promovat în presa. Clientii nostri nu trebuie sa îsi comunice datele personale. De asemenea, nu trebuie sa cumpere cartele si sa comunice codurile de reîncarcare. În cazul în care primiti un astfel de mesaj cel mai bine este sa luati legatura cu serviciul clienti sau sa ne comunicati acest lucru prin posta, fax sau mail, în cazul în care ati sunat la numarul de la care ati primit mesajul sa ne detaliati si continutul convorbirii”.
*declaratii preluate de aici

Intrebare

Spre final intrebarea. Mai intai o poveste.

Acum 5 ani eram in Italia, cu Erasmus. Apartamentul in care locuiam aveam 6 locatari in 4 camere. Din Romania, SUA, Suedia, Olanda, Columbia...lumea venea, pleca...Perugia e un oras de tranzit. In aceeasi cladire alte apartamente inchiriate. La partea unul foarte dragut, unde statea restul gastii de romani.

Anyway, in primul nostru weekend acolo ne-am invitat proaspetii prieteni la o petrecere cu vin si bulz :) Am mai luat ceva bautura, a mai pus lumea bani si a mai luat...cum se obisnuieste. Insa colegul nostru de apartament din Suedia - Martin pe numele lui, de altfel un tip foarte de treaba - isi ia din camera o sticla de tarie pe jumatate goala, vine cu ea la party si nu ii da drumul din mana, consuma cat sa se simta bine si pleaca inapoi cu ea la final.

M-am uitat putin ciudat la fenomen, dar zgarcenia suedezilor mi s-a confirmat pe parcurs, cand prietenele suedeze ale lui Martin au venit sa faca clatite in mica si improvizata noastra bucatarie. Le-am aprovizionat cu jumatate din ingrediente, pentru ca nu aveau si apoi dupa ce a fost gata procesul eram curios sa vad cum au iesit. Cu chiu, cu vai, mai stramband, mai cu jumatate de mana au lasat o clatita...


Intrebare: cum ati prefera pana la urma sa fim? Sa o ducem bine ca suedezii, dar zgarciti si foarte individualisti sau sa o ducem asa mai romaneste, cum vedem in jur, dar sa ramana mereu romanul ala care iti pune oricand ceva pe masa, care imparte o bere cu tine si care face haz de necaz?

Sa facem mereu "economie" si sa stam in casa doar la 18 grade, sa ne luam doar 1-2 randuri de haine si sa stragem bani ca sa calatorim mereu sau sa o ducem in dulcele "joie de vivre", sa iesim la bere cand avem chef (si sa bem cate beri avem chef), sa colindam saptamanal mall-urile (care cu avant se intind pe orice petic de beton ramas liber) in cautare de noi "tzoale"?

Nu-i asa ca mai exista mandria romanului de a avea ce pune pe masa la orice ora si de a-si pastra casa luna doar pentru musafiri (iar el cu familia sa se inghesuie in vreo camera ... de zi)? Zgarcenia (sau poate spiritul foarte economicos) si individualismul central si nord-european vine doar din religie?

Si, mai ales, exista o cale de mijloc intre aceste doua perspective? Care ar fi ea?

Fericire la sticla

Open Happiness este noul slogan Coca-Cola, inlocuindu-l pe Coke Side of Life.

Iata si primul spot (Heist), care...deschide sezonul Open Happiness.





A aparut la Super Bowl 2009, aparitie pentru care Coca Cola a scos din buzunar 3 milioane de dolari.

Mai multe despre modul in care brandul Coca Cola se va prezenta in aceasta perioada de criza gasiti in acest interviu cu Sue Anderson, Creative Director Coca-Cola la Wieden+Kennedy, agentia care se ocupa de contul Coca Cola din 2005.

Kenny G in Romania

Celebrul saxofonist Kenny G va concerta pe 30 aprilie la Sala Palatului.


Kenny G a intrat in Cartea Recordurilor pentru cea mai lunga nota muzicala cantata la saxofon (45 minute si 12 secunde) si este detinator al premiului Grammy (1994) la sectiunea Cea mai buna compozitie instrumentala a celebrei piese Forever in Love (aici la clarinet, daca bag bine de seama).



Mai multe despre Kenny G gasiti pe net, dar inchei cu un banc genial. Zice asa:

Kenny G este in liftul unui foarte modern hotel. In lift se aude muzak. Kenny G ajunge la parter, iese din lift, scutura din cap si spune vizibil afectat: Ce muzica indracita!

sursa foto

You have the right to remain silent!

Foarte multi dintre noi au cont pe Facebook. Right...

Pana acum ceva vreme, in Terms of Service iti spunea ca, daca iti stergi contul, licenta pe care o avea Facebook asupra continutului pe care l-ai postat pe site expira. Si gata divortul.

Booon. Acum cateva zile a aparut o modificare foarte importanta, care se referea la pastrarea unor arhive ale continutului tau. Cu alte cuvinte, Facebook putea sa dispuna de el cum doreste, acum si pentru totdeauna, actual sau fost utilizator. Deci atentie ce lasi in urma, atentie ce poze pui, ce texte scrii....totul poate fi folosit impotriva ta. Bine, hai sa zicem, nu chiar atat de apocaliptic.

Asta e pasajul incriminat:

You may remove your User Content from the Site at any time. If you choose to remove your User Content, the license granted above will automatically expire, however you acknowledge that the Company may retain archived copies of your User Content.

Si iata ce lasi in urma:

The following sections will survive any termination of your use of the Facebook Service: Prohibited Conduct, User Content, Your Privacy Practices, Gift Credits, Ownership; Proprietary Rights, Licenses, Submissions, User Disputes; Complaints, Indemnity, General Disclaimers, Limitation on Liability, Termination and Changes to the Facebook Service, Arbitration, Governing Law; Venue and Jurisdiction and Other.

Well, utilizatorii s-au sesizat, s-au revoltat, s-au plans si Facebook a revenit momentan la vechile reglementari. Au trimis un gornist care a strigat:

Over the past few days, we have received a lot of feedback about the new terms we posted two weeks ago. Because of this response, we have decided to return to our previous Terms of Use while we resolve the issues that people have raised. For more information, visit the Facebook Blog.

If you want to share your thoughts on what should be in the new terms, check out our group Facebook Bill of Rights and Responsibilities.

Azi

17 februarie

Tehnologia si gandirea analitica

Concluzia unui studiu operat de cercetatori....americani, nu britanici, a aratat ca pe masura ce tehnologia joaca un rol tot mai important in vietile noastre, gandirea critica si capacitatea analitica au scazut, in timp ce capacitatiile vizuale s-au imbunatatit.

Cititul de placere ("practicat" tot mai rar in randul tinerilor in ultimele decenii) imbunatateste gandirea si antreneaza imaginatia intr-un mod in care media vizuale (precum televiziunea si jocurile video) nu reusesc.

Tehnologia nu este panaceu in educatie si multe aptitudini se pot pierde. Folosind media vizuale, procesam informatia mai repede, insa nu ne lasa timp pentru reflectie, analiza sau imaginatie. Cititul dezvolta imaginatia, inductia, reflectia si gandirea critica, precum si vocabularul.

Diverse alte studii realizate de cercetatorii americani au aratat ca multi-tasking-ul ii impiedica pe oameni sa obtina o intelegere aprofundata a informatiei. Cred ca este un caz frecvent in boom-ul si bombardamentul informational de azi, cand primit mult prea multa informatie, pe care nu reusim sa o procesam, retinem cel mult franturi si nu avem timp sa aprofundam ceva.

Desigur, joburi precum cel de pilot, de sofer de taxi sau de militar necesita multi-tasking. Dar cand incerci sa rezolvi o problema complicata, ai nevoie de concentrare sustinuta si gandire in profunzime, iar atunci alte activitati ne pot distrage atentia.

Daca in anii '40 inteligenta vizuala cunostea o scadere odata cu varsta, in anii '90 ea se mentinea aproape la acelasi nivel, pe intervale de varsta diferite.

Concluzia? Niciun mediu nu este bun pentru orice. Daca vrem sa ne dezvoltam o varietate de aptitudini, avem nevoie de o dieta media echilibrata. Fiecare mediu are costuri si beneficii in privinta aptitudinilor pe care le dezvolta.

Am intalnit si sudori fericiti

Chiar asa.

Cativa dintre ei s-au strans aici, unde isi povestesc viata si pasiunile. Va dati seama ca fiecare intalnire iese cu scantei.

Iata-i doar pe doi dintre ei:

Silvestru...

....si Dezideriu

Romanii au inceput si ei sa preia ideea site-urilor de promovare sub forma de poveste. Cateva le-am prezentat si eu aici , aici si aici mai demult. Acesta promoveaza electrozii pentru sudare Sudox si D-prins.

Nu stiu daca targetul lor e tintit foarte bine pe acest canal, dar sudorii nostri cu siguranta lucreaza cu spor si parca fac sudura un mestesug mai simpatic. Mai ca iti vine sa dai un search sa vezi ce-i cu electrozii astia.

Cel mai lung nume de site din lume

Wiemenschlichmenschensindzeigtihrumgangmitdermu
ttersprachefrsch.de

Da, asa il cheama. Incercati sa-l pronuntati, mie nu-mi iese. Si nici macar nu ii incape tot numele pe singur rand.

Eh, se pare ca cei care au inregistrat acest domeniu - un institut german de lingvistica - au mari sanse sa intre in Cartea Recordurilor.

Motivul? Promovarea limbii germane si comemorarea a 200 de ani de la moartea poetului Friedrich von Schiller.

Numele domeniului are 63 de caractere si este un citat din opera acestuia, traducerea aproximativa fiind: Modul in care o persoana se exprima in limba materna arata gradul de umanitate al acesteia. Pai nu ziceau bine batranii sa spui ce ai de zis in cuvinte putine?

----

Acest domeniu este creat special pentru a intra in Cartea Recordurilor. Din pacate pentru ei, nu a fost omologat. Uite de ce.

Pana acum detineau recordul acesti englezi. Nici francezii nu s-au lasat mai prejos (mandria francezilor, deh, dar se pare ca domeniul a fost cerut tot de un german; acum sunt cu totii prejos, pentru ca site-ul nu e functional).

-----

Cam asta e istoria celui mai lung nume de domeniu. Daca ii dati un copy-paste in browser, nu apare ca valabil, deci intre timp posibil sa fi ramas doar istorie. Totusi, sunt curios ce s-a mai intamplat cu el.

Pe spranceana

Urmand principiul "Think global, act local", ladies and gentlemen: varianta romaneasca pentru Cadbury Eyebrows, featuring deja celebra gorila:




via

Iata si spotul original Cadbury _ Gorilla. De atunci s-au facut dupa acesta diverse remixuri avand pe fundal alte piese. Unele dintre aceste clipuri create de utilizatori au devenit spoturi oficiale.

Ia te uita

Lumea devine tot mai mica si de la tine pana la satelitul care vede ce pachet de tigari tocmai ti-ai cumparat de la colt nu mai e o distanta prea mare.

Acum stam bine cu orientarea si ne-am obisnuit sa ne uitam de sus la cartierul nostru, sa descoperim noi trasee urbane sau sa ne pierdem dintr-un click printre strazile din San Francisco cu Live Search Maps sau Google Earth.

Iata ca cei de la eXtreme Soft Group au creat in premieră pentru mediul online un serviciu de "street-level imaging" 100% românesc - serviciul Norc.

Printr-un sistem de navigare intre imagini panoramice la nivel de strada, poti face oricand plimbari virtuale in diverse locatii din Romania, dar si din Polonia, Cehia, Slovacia, Austria si Rusia.

Mai multe informatii despre Norc si despre tehnologia folosita de aici.







Imagini preluate de pe site-ul www.norc.ro

Cum a fost la Havana Lounge

Live from Buena Vista: The Havana Lounge.

7 februarie 2009, la Sala Palatului.

Nu o cronica tehnica, ci cateva crampeie de stari, sustinute audio-vizual.


Un pianist, un contrabasist (contrabas electric, interesant!), doua chitari, trei omuleti jucausi si simpatici la percutie, doi trompetisti si trei voci: "bunicutii" Julio Alberto Fernandez si Teresa Garcia Caturla, alaturi de mai "tanara" Maria Viktoria Gonzales.

Impreuna inseamna muzica cu iz de havane si multa voie buna. O adevarata lectie de joie de vivre care iti aduce aminte sa te bucuri de fiecare zi, sa te bucuri de lucrurile mici. Ceea ce scapam din vedere adeseori. Si mai ales sa te bucuri prin muzica, un creuzet in care se amesteca toate ale vietii, dar rezultatul curge mereu lin, fie ca are gust dulce sau amar.

Nici in patria lui Fidel, de unde vin ei, lucrurile nu stau tocmai roz (incearca sa predomine rosul), dar la fel ca in orice timp si in orice loc, muzica a reprezentat supapa si inspiratia necesara pentru a respira inainte.

Revenind la concert...Mi-au placut foarte tare bunicutii! Julio imbracat all white si cu un aer foarte distins. Iar Teresa e geniala. Are o energie deboradanta la varsta ei, ii lasa mult in urma pe tinerei. A coborat de cateva ori in sala, a flirtat cu cei din primele randuri, i-a ironizat usor din priviri de pe cei de la firma de paza, totul culminand cu "joaca mingea", de fapt un shekere cu care a facut un pase-pase cu publicul, mai intai de pe scena, apoi coborand si facand o tura prin sala. Cand s-au plictisit de pase, i-a luat la un trenulet si in aplauzele si entuziasmul general, au incheiat cursa pe scena.

Cubanezii au stiut sa faca atmosfera si nu ne-au lasat sa stam prea mult jos, asa ca mare parte din concert am dansat si noi pe culoar in ritmuri de salsa, rumba sau cha-cha-cha, iar distanta de 6 randuri pana la scena a devenit insesizabila. Sectorul nostru a fost activ, cu Josh&co. mereu in picioare, chiuind si dansand.

Nu prea mai are rost sa spun ca din punct de vedere muzical au sunat foarte bine, fiecare instrument avand momentul lui in lumina reflectoarelor, cei doi chitaristi performand si un dialog muzical vesel-trist. Ah, sa nu uit improvizatiile din Pantera Roz sau Kalinka la chitara spaniola.

Foarte placut impresionati de intalnirile anterioare cu publicul din Romania, cubanezii au decis ca la aceasta a treia venire sa comunice exclusiv in spaniola (o fi auzit ei ca merge bine treaba cu telenovelele pe aici) si cred ca dialogul a decurs bine, desi la unele glume si fineturi de limbaj cunoscatorii au fost cu siguranta avantajati.

La bis s-a interpretat celebra Guantanamera, in aplauze frenetice, iar cubanezii n-au parut sa se grabeasca a parasi scena, vazandu-se treaba ca s-au simtit bine la Bucuresti si rasplatind la randul lor publicul cu aplauze.

Acum va las niste imagini si filmulete care probabil spun mai multe decat cuvintele mele. Enjoy!
























Toate imaginile © 2009 Razvan Rosculet. Toate drepturile rezervate.